Serial: Aventura Big Bang-ului [2]

Aventura Big Bang-ului 2

A PRIVI STELELE INSEAMNA A PRIVI IN TRECUT

Aproape toata informatia despre stele este continuta in radiatia pe care o receptionam de la ele. Astfel, lumina trimisa de o stea care se indeparteaza de Pamant ajunge la receptor „mai rosie” – deplasata catre lungimi de unda mai mari decat lungimea  de unda proprie -, asa dupa cum zgomotul unui avion care se indeparteaza se aude din ce in ce mai grav (efectul Doppler). Inca din anii  ’20 ai secolului trecut, astronomii au descoperit ca lumina provenita de la majoritatea galaxiilor observate este decalata spre rosu. Aceasta inseamna ca exista o miscare preferentiala a galaxiilor, aceea de indepartare reciproca.

Masuratori mai fine au condus apoi la concluzia ca viteza de recesiune a galaxiilor este direct proportionala cu distanta dintre ele, lege care nu a fost cu nimic dezmintita pana in prezent.

Aceasta  „fuga” a galaxiilor a generat imaginea unui Univers aflat in expansiune, echivalentul matematic fiind o dilatare a spatiu-timpului din relativitatea generala (desi Einstein si-a elaborat teoria considerand Universul stationar), expansiune in care galaxiile sunt si ele antrenate. Nu este deci vorba de o miscare proprie a galaxiilor; la scara Universului, in raport cu spatiu-timpul, ele se afla in repaus, miscarile proprii fiind numai de ordin local.

Pentru usurarea intelegerii, se poate apela la exemplul devenit celebru al  „budincii cu stafide”: galaxiile se indeparteaza reciproc intr-un Univers aflat in expansiune preum stafidele intr-o budinca ce se umfla la copt.

cosmos 1

Mai dificil in toata aceasta reprezentare este sa ne imaginam abstractia matematica numita de Einstein spatiu-timp. Sa privim cerul instelat si sa incercam sa ne reprezentam distanta care ne separa de stele. Interconexiunea dintre spatiu si timp isi gaseste expresia in aceea ca distantele astronomice se exprima in unitati de timp. De steaua Vega, de exemplu, din Constelatia Lirei, ne despart 26 de ani-lumina. Ceea ce ne impresioneaza nu este atat distanta in Kilometri,ci mai cu seama faptul ca ceea ce receptionam noi in prezent este lumina pe care Vega a emis-o in urma cu 26 de ani. Aceasta inseamna ca, privind steaua Vega acum, inregistram de fapt imaginea ei asa cum era in urma cu 26 de ani. Poate ca intre timp Vega a explodat, poate nu mai exista – nu avem de unde sti decat peste 26 de ani.

Rationamentul poate conduce la o speculatie interesanta: galaxia Andromeda, care, cu putina sansa, se poate distinge intr-o noapte clara, dar fara clar de luna, se afla la 4 milioane de ani-lumina de Pamant; adica noi o vedem, aici si acum, asa cum era in urma cu 4 milioane de ani, intr-o perioada in care nici nu existam ca specie. Invers, ipoteticii locuitori ai unei planete dintr-un sistem solar al Andromedei ar putea vedea, prin telescoapele lor, Calea Lactee in stadiul in care se afla in urma cu 4 milioane de ani.

cosmos 2

Daca mijloacele lor de investigare sunt, tot ipotetic vorbind, mai puternice decat ale noastre, ei ar fi in stare sa observe vietatile de pe Pamant. Dar, fatalitate ! Pe noi, oamenii, nu ne-ar discerne in stadiul actual de evolutie – cand ne consideram fiinte inteligente, capabile sa inteleaga Universul -, ci sub forma unor specii de maimute cu alura de antropoizi, sau poate intr-un stadiu pe care noi nu-l cunoastem…

Oricum, daca am putea comunica cu acele ipotetice fiinte, am inlatura dubiile referitoare la originea noastra !

Prin urmare, nu dispunem de un  „instrument” cu care sa masuram distanta, in sensul obisnuit al cuvantului, car ne separa in prezent de o alta galaxie. Pentru  „a vedea”  expansiunea Universului, in ansamblu, ar trebui sa locuim simultan intr-o infinitate de galaxii. De acolo, Universul ar prezenta un spectacol identic. Aceasta deoarece nu exista un centru de gravitatie al expansiunii. In plus, acest formidabil proces este insotit de o racire a Universului.

,

Un gând despre “Serial: Aventura Big Bang-ului [2]

  1. ion

    De ce totul este o necunoastere profunda? Nu cunoastem materia,nu cunoastem aparitia vietii,nu cunoastem constiinta etc.etc.etc Intrebarile profunde nu au raspuns si de ce sunt toate asa cum sunt? Totul pare a fi un mister,se pare ca numai creierul hotaraste ce vedem ce gandim fara sa ne dam seama corect despre realitate!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s