PADURILE – Plamanul verde al omenirii

padure virgina

In lume, la fiecare minut sunt defrisate peste 20 ha de padure; replantarile se impun ca o cerinta a mentinerii nu numai a functiilor de productie, dar si a celor ecologico-protective ale padurii – „plamanul verde” al omenirii.

Activitate antientropica de dimensiuni uriase

In regim natural, plantele depun o activitate antientropica de dimensiuni uriase. Caracteristicile structurilor vii este faptul ca ele infrunta legea entropiei (epuizarea potentialului), viata fiind o lupta continua impotriva degradarii entropice a materiei. Plantele constituie baza vietii, pentru ca, de fapt, la nivelul lor se realizeaza prin fotosinteza, transformarea (antientropica) a energiei exterioare, primita de la soare, in biomasa, pe al carei consum se sprijina intregul lant trofic (pana la om). Si tot plantelor omul le datoreaza energia resurselor naturale neregenerabile, a combustibililor fosili, care nu reprezinta altceva decat energie solara inmagazinata, prin captarea ei de catre plante, in epoci anterioare, si ajunsa in formele mineralizate actuale fie prin carbonizare (carbuni), fie prin descompunere anaeroba (hidrocarburi), in functie de conditii, a plantelor respective.

Mentionata insusire esentiala a plantelor (verzi) – „autoaprovizionarea bioenergetica” (pe baza sintezei energiei solare) – permite reluarea ciclurilor lor de viata si, privind la nivel global si la scara de ansamblu a continuitatii acestei repetabilitati, ea asigura permanenta prezentei masei vegetale , care reprezinta conditia existentei, in general, a vietii pe Pamant. Intregul regn animal, inclusiv omul, se bazeaza pe bioenergetic pe consumul plantelor; si tot acestea constituie factorul fundamental de reglare a echilibrului ecologic global, prin absorbtia in procesul de fotosinteza a bioxidului de carbon (eliminat de regnul animal in procesele de ardere) si eliberarea concomitenta de oxigen (necesar regnului animal si proceselor de ardere).

padurea

Stocul total de biomasa terestra (sub toate formele de vegetatie existente in viata pe glob) este evaluat, in unitati energetice, la circa 960 miliarde tone echivalent carbune, mult mai mult decat rezervele probate de combustibilii fosili. Iar productia anuala totala de biomasa (respectiv vegetatia care se reinoieste anual) este estimata, in unitati energetice, la un cuantum care il depaseste de 6 ori pe cel global al energiei comerciale consumate actualmente in lume intr-un an (vezi tabelul 1). Gratie plantelor, razele solare care ating un sol fertil sunt transformate, la fiecare cinci ani, intr-o masa vegetala cu un continut energetic echivalent celui al rezervelor dovedite de hidrocarburi.

APORT ENERGETIC BIOMASA

O formidabila uzina biochimica

In acest cadru, rolul padurii este esential, hotarator. In conversiunea energiei solare in biomasa, padurea este incomparabil mai eficienta decat culturile agricole, productia totala de biomasa in padure, ca si valoarea calorica a acesteia, fiind, de regula, de 3 – 4 ori mai mare decat in cazul culturilor agricole. adaugand aportul energetic al zonelor impadurite (circa 4 miliarde hectare), pe cel al zonelor cu arbusti (in total, suprafete de circa 5,7 miliarde hectare), se evidentiaza, potrivit unor aprecieri, ca peste doua treimi din productia de biomasa a uscatului provin din zonele impadurite si cu arbusti, in timp ce doar 8 procente provin din terenurile cultivate; in ce priveste rezervele de biomasa acumulata, ponderile sunt 92 la suta si, respectiv, doar 1la suta. Dispunand de metabolismul cu randamentul cel mai ridicat in procesele bioacumularii, padurea se dovedeste a fi, astfel, o formidabila uzina biochimica a planetei.

padurile Terrei

Ca ecosistem, padurea indeplineste o importanta functie climatica, contribuind activ, prin prezenta sa intr-un anumit teritoriu, la modificarea, de multe ori esentiala, a regimului si calitatii climatului, retinand si filtrand lumina, caldura si precipitatiile, purificand aerul de praf, fum si gaze si asigurandu-i o compozitie normala prin consumul enorm de bioxid de carbon si eliberarea, in schimb, a unei cantitati de 2,7 ori mai mari de oxigen, atenuand extremele de temperatura, marind umiditatea, franand viteza vanturilor, slabind transpiratia plantelor etc.

Concomitent cu functia exercitata in procesul de formare si evolutie a solurilor forestiere, padurea are un rol apreciabil de ordin antierozional, intervenind substantial in conservarea formelor de relief, prin protectia eroziunii de suprafata si adancime, prin impiedicarea alunecarilor si surparilor d teren, prin fixarea nisipurilor miscatoare. Padurea regleaza regimul apelor, inlesnind infiltrarea lor in sol si reducand scurgerile de suprafata si evaporarea, ceea ce favorizeaza aparitia de izvoare si contribuie la regularizarea debitului cursurilor de apa si, prin aceasta, la atenuarea viiturilor si inundatiilor.

Oferind, de asemenea, conditiile necesare de hrana, adapost, reproducere si evolutie filogenetica pentru intreaga lume animala si vegetala aferenta, padurea se manifesta ca un factor esential de conservare biologica si ecologica. Totodata, padurea indeplineste o importanta functie de productie, in primul rand a masei lemnoase, dar si a altor produse (fructe, rasini, uleiuri, ciuperci, plante industriale si farmaceutice, vanat etc.).

Se cere a fi sublinata, de asemenea, capacitatea exceptonala a padurii de refacere, de regenerare, de reproducere din generatie in generatie, la care se adauga deosebita sa capacitate de autoreglare, ceea ce confera permanenta, stablitate, continuitate si siguranta functiilor de productie si protectie ale acesteia.

capra-in-padure

Caracterul reinoibil al padurii nu inseamna insa – asa cum dovedeste insasi experienta – ca atat capacitatea sa de productie, cat si cea de protectie ar fi nelimitate orice s-ar intampla (deci oricum s-ar interveni in viata padurii), ca mecanismul ecosistemic al padurii ar putea rezista la orice vatamari sau chiar ar putea sa vindece orice vatamari, intrucat interventiile care depasesc anumite limite de intensitate si anvergua duc inevitabil la perturbari si dereglari grave, cu toate consecintele ireversibile de ordin productiv sau protector ce decurg din aceasta.

Despaduriri – impaduriri

Despaduririle, care au luat dimensiuni fabuloase, au ajuns sa puna, inca in momentul de fata, probleme ecologice de prima importanta, resimtite pe linia nu numai a desertificarii si eroziunii solului, dar si a destabilizarii regimului precipitatiilor si inrautatirii climatului local.

In lume, in fiecare minut, sunt despadurite peste 20 ha; deci, circa 11 milioane hectare anual. In unele zone, indeosebi din tari slab dezvoltate, defrisarile, neurmate de reimpaduriri, continua intr-un ritm alert. Potrivit FAO, numai in padurile dense tropicale, defrisarile depasesc 7 milioane la fiecare cinci ani, dar replantarile nu ating nici jumatate din acest  cuantum, astfel incat, in cazul prelungirii tendintei, alte 12 milioane hectare vor disparea din fondul forestier tropical pana la sfarsitului deceniului. O astfel de tendinta se dovedeste periculoasa pentru echilibrul mediului inconjurator.

campanievederi31440

Mentinerea functiilor ecologic-protective si, respectiv, productive ale padurii presupune, obligatoriu replantari cel putin in masura defrisarilor; ameliorari ale capacitatii productive sunt, insa, posibile doar pe calea folosirii pentru padurea cultivata a unor specii sau varietati mai robuste si, in plus, mai repede crescatoare. In timp ce in tarile dezvoltate, respectiv pe numai circa doua cincimi din suprafetele acoperite cu paduri la nivel mondial, reimpadurirea este asigurata cantitativ si calitativ, in cele in curs de dezvoltare aceasta ramane inca o sarcina in curs de inteprins.

Defrisarile nejudicioase si necontrolate pentru lemn de foc sau consum industrial au luat o amploare periculoasa. Consecinte negative au si taierile selective in cautarea esentelor rare, care ameninta cu disparitia multora dinte acestea, punand cu acuitate problema intensificarii reimpaduririlor, indeosebi in padurea tropicala, care are un echilibru ecologic foarte fragil (si  care reprezinta mult peste jumatate din totalul suprafetelor acoperite cu paduri din tarile slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare).

Padurile – atrag atentia specialistii – trebuie prezervate cel putin in suprafetele existente: deja ele nu mai pot acoperi decat 10 – 15 la suta din totalul suprafetelor in zona temperata si in cele tropicale semiaride. Si, cu toate ca reprezinta circa jumatate din totalul suprafetelor in zonele tropicale cu umiditate medie sau ridicata, actuala proportie se cere, si in zonele respective, a fi pastrata, avand in vedere, indeosebi, fragilitatea si vulnerabilitatea echilibrului ecologic in padurea tropicala. Intensificarea reimpaduririlor se impune cu acuitate, efectul financiar pe care il implica este intr-adevar ridicat, dar efectul este supracopmesator, intrucat semnifica asigurarea consumului sporit de lemn, in conditiile mentinerii suprafetelor acoperite cu paduri.

Conservarea padurii inseamna pastrarea nu doar a functiilor ei ecologico-protective, dar si a functiilor ei de productie, a capacitatii de de furnizare a masei lemnoase si a altor produse, functii deopotriva utile omului si de care acesta beneficiaza in prezent,dar de care va avea nevoie si in viitor.

dr. Ilie Serbanescu, Padurea -plamanul verde al omenirii

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s