De la materie la fiinta umana

Space, moon and man

Cu 14 miliarde de ani in urma, s-a produs un eveniment unic: nasterea si formarea universului. Astazi, astrofizicienii sunt de acord: a fost o explozie gigantica, ce mai continua si in prezent sub forma expansiunii universului. Acest „big bang”, cum este numit, a fost produs de difuzarea unei energii imense, concentrata intr-un singur punct, care s-a transformat treptat in materie potrivit legii E=mc² enuntata de Einstein. Nu avem o cunoastere precisa  a proceselor care s-au produs la inceputurile universului nostru, dar stim ca, stelele si galaxiile s-au format dintr-o intinsa masa gazoasa originara, compusa in special din hidrogen.

Cu cinci miliarde de ani mai tarziu, se poate asista la nasterea unei stele intr-unul din bratele unei galaxii spirale: o cantitate uriasa de hidrogen care se comprima si sfarseste prin a se „aprinde”. Aceasta stea antreneaza in jurul ei un ansamblu de gaz si materie care a format noua planete. Este sistemul solar. cea de-a treia planeta, plecand de la soare, este a noastra, Terra. Acest bloc incandscent cu 4,7 miliarde de ani in urma isi pierde foarte repede caldura superficiala. Este acoperit de oceane. Apar, apoi, insule solide care alcatuiesc rocile noastre terestre. Erele, zise geologice, incep mai tarziu, cu era primara de acum circa 700 milioane de ani. Urmeaza era secundara, cu 200 milioane de ani in urma, apoi era tertiara in care ia nastere relieful actual, era cuaternara de acum un milion de ani.

Geneza

De la bacterii la hominizi

Viata a aparut, cu circa patru miliarde de ani in urma, in oceanele primitive, in mijlocul a ceea ce savantii numesc  „supa originara”, un mediu constituit din molecule organice complexe.

Intr-o zi  – de ce ? si cum ? nu stim – niste aminoacizi s-au combinat pentru a da nastere primei celule vii, capabila sa se reproduca si sa evolueze. Viata aparuse. Treptat, ea avea sa cuprinda intreg Pamantul, trecand de la formele microscopice, la alge si bacterii, apoi la primele animale marine.

Vreme de milioane de ani, pe continente n-a existat nici un animal pana in ziua in care, cu 400 milioane de ani in urma, mici amfibieni s-au aventurat pe uscat, urmate in curand de reptile si insecte.

amfibian preistoric

Era secundara a fost aceea a marilor reptile, animale preistorice fabuloase, dinozaurul fiind cel mai cel mai celebru. Printre acesti monstri de cosmar au aparut, acum 150 milioane de ani, primele mamifere care aveau sa devina stapanele erei tertiare. Reptilele care dominasera pamantul, marea si aerul timp de 150 milioane de ani, au disparut brusc la sfarsitul erei secundare si aceasta disparitie este inca plina de mister si in zilele noastre. Mamiferele  au devenit victorioase dupa  mai mult de o suta de milioane de ani de existenta in umbra. Printre ele se afla prosimienii, care s-au dezvoltat cu 70 de milioane in urma. Anumite specii de prosimieni s-au obisnuit sa traiasca in copaci, altele pe sol. Au urmat primatele, familie mare, din care fac parte maimutele antropoide si hominizii, stramosii nostri directi.

marile reptile preistorice

Hominizii

„Omul nu este nici urmasul unei rase sfarsite, nici un bastard. Filiatia sa este naturala si legitima. Radacinile sale se infig in lumea animala a carei amprenta o poarta”, scrie Robert Ardrey in African Genesis.

Despartirea intre stramosul omului si stramosul maimutei s-a facut cumult mai devreme decat au crezut Darwin si savantii din secolul XIX si chiar unii savani ai acestui secol (sec. XX  – n.O.A.), pana nu demult.

In Originea si destinul omului, Jean Piveteau scrie:

„Paleontologia ne invata ca  diferitele tipuri de maimute actuale sunt foarte vechi si ca independenta fiecarui grup din care fac parte dateaza din perioada oligocenului, adica de acum peste 50 milioane de ani. Nu poate fi altfel nici cu filiatia hominizilor care, la aceeasi vreme, era angajata pe calea sa evolutiva particulara.”

maimute

Stramosul comun al oamenilor si al maimutelor trebuie sa fi avut, desigur, multe puncte comune cu cimpanzeii actuali, animalele cele mai apropiate de de om. Mai multi cromozomi ai omului, care are un numar de 46, sunt asemanatori cu cei ai cimpanzeului,  care are 48. Biologii au putut spune, astfel, ca omul difera de cimpanzeu doar cu 2,5  % si cu 10 % de celelalte tipuri de maimute, ca urmare a compararii structurii ADN-ului lor. John E. Pfeiffer il descrie in Aparitia omului pe acel animal care a fost stramosul nostru.

„Hominizii de acum vreo 25 milioane de ani erau mici fiinte paroase, asemanatoare maimutelor, mult inferioare oamenilor, dar intrucatva superioare maimutelor. Ei foloseau, probabil, unelte cum ar fi betele cu care scormoneau, maciuci, si se puteau tine pe doua picioare, vreme indelungata (…), inceputurile lor au fost lente si mult timp hominizii au fost mici vanatori. Primele lor grupari cunoscute dateaza de acum doua sau trei milioane de ani.”

hominizi

S-au dezvoltat mai multe rase de hominizi. Unele au disparut in „fundaturile evolutiei”, altele, din ce in ce mai evoluate, au subzistat pana la aparitia lui Homo Sapiens.

In fine, aparu omul

Cu 12 milioane de ani in urma, in India de Nord,exista printre hominizi, ramapitecul. Aceasta faptura, cunoscuta doar datorita catorva dinti si fragmente de maxilar, apartine, probabil, filiatiei umane. Avea un aspect vag antropoid, dar nu se poate sti daca mergea sau nu in doua picioare. In anul 1910, G.E. Pilgrim, G.E. Lewis, in anul 1932, lau descoperit in regiunea muntilor Siwak din India de Nord. Cativa ani mai tarziu, Louis leaky a exhumat alt specimen destul de asemanator ramapitecului din India, dintr-un strat de cenusi vulcanice de acum 14 milioane de ani aflate in Kenya, la Fort Teman. el l-a numit Kenyapitecus

Cu cinci sau sase milioane de ani in urma, au aparut in Africa (din Kenyapitecus ? Nu se stie.) australopitecii, stramosi sau veri ai omului. Descendentii lor, sau reprezentantii unei filiatii apropiate, au confectionat, in Africa, primele unelte unoscute, care dateaza de mai bine de doua milioane de ani.

evolutia omului

Cu unul sau doua milioane de ani in urma, a aparut (tot in africa), Homo erectus care avea sa se raspandeasca in toate regiunile temperate si sa dea nastere lui Homo sapiens, omul preistoric. Robert Ardrey, In African Genesis, rezuma evolutia de la maimuta la Homo astfel: „Demult, poate de cateva milioane de ani, o ramura de maimute nearboricole s-a detasat din trunchiul primatelor pasnice. din motive vitale, noua filiatie a trebuit sa-si insuseasca obiceiuri de animal de prada si, tocmai datorita acestui lucru, filiatia a evoluat.”

Ceea ce va deveni Homo sapiens invata sa stea in picioare, sa alerge, sa gaseasca arme. „Dar, adauga Ardrey, folosirea acestor arme a cerut solicitari multiple sistemului nervos pentru ca acesta sa coordoneze muschii, pipaitul, vederea. Astfel, creierul s-a perfectionat. In fine, a aparyt omul.”

Christian Strauss, De la materie la fiinta umana

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s