Clonarea

clonarea

Ideea inmultirii asexuate (vegetative) la organismele superioare dateaza de mult. Botanistul australian Haberland si-a exprimat, la inceputul secolului AL XIX-lea, convingerea ca nu va fi departe ziua cand dntr-o singura celula se va putea obtine planta intreaga. John B. Haldane, cunoscut savant englez, a prezis si posibilitatea crearii de oameni pe cale asexuata, subliniind chiar anumite avantaje care ar rezulta de aici pentru societate.

Pentru ca randurile ce urmeaza sa fie mai bine intelese de cititorul nostru, vom reaminti cateva notiuni de baza ale stiintei despre ereditatea organismelor  – genetica.

Ereditatea este un proces prin care toate fiintele vii  – virusuri, bacterii, plante, animale si om – se reproduc pe ele insele sau, in ultima instanta, creaza fiinte ce pot fi atribuite, fara cea mai mica ezitare, aceleasi specii biologice.

In antichitate, Lucretiu compara intr-un mod foarte original ereditatea cu transmiterea faclei prin stafeta – la fel, din generatie in generatie, este transmisa si  „facla vietii”.

In zilele noastre, toata lumea este de acord ca atat particularitatile specifice din constructia si functiile celulelor aflate in tesuturi si organe, cat si trasaturile caracteristice si activitatea lor se datoreaza nucleelor.De nucleele celulare depinde cea mai interesanta si enigmatica proprietate a organismelor – transmiterea trasaturilor proprii catre urmasi. Asa ca au perfecta dreptate cei care afirma ca ereditatea reprezinta una dintre cele mai de seama manifestari ale materiei vii. Multumita ei este exclus orice pericol ca elefantul sa nasca soareci si, tot multumita ei, omul va naste vesnic oameni.

Orice nucleu celular este constituit din structuri fibroase caracteristice ADN-ului care formeaza cromozomii. La randul lor, acestea sunt compuse din particule mai mici – gene, fiecare gena raspunzand de transmiterea prin ereditate a uneia din trasaturile organismelor. Unor gene li se datoreste culoarea ochilor, altora culoarea parului, forma si dimensiunea nasului, dispunerea strict individuala a liniilor digitale la oameni. Din cartoteca genelor cromozomilor fac parte si planurile constructive ale tuturor  celulelor  si ale celor mai diferite molecule proteice produse de ele. Cu alte cuvinte, in cei 46 de cromozomi ai omului sunt inregistrate toate caracteristicile lui.

celula_umana

In timpul dezvoltarii embrionului, in functie de diviziunea celulelor, un set complet de cromozomi (si de gene) se afla in toate celulele organismului  – in celulele ochilor, pielii, creierului, sistemului digestiv. Este insa evident ca in celulele oculare nu functioneaza decat  genele care raspund de activitatea acestor organe, iar nu genele care, de exemplu, raspund de activitatea ficatului.

Iar celulele splinei, desi dispun si ele de o informatie genetica completa, sintetizeaza numai proteinele ce le sunt specifice, nu si cele ale ficatului. Exista deci gene ce par a fi blocate sau ascunse. Ce s-a putut intampla cu acestea ? S-au deteriorat oare in procesul dezvoltarii individuale si al delimitarii organelor sau au fost deconectate ?

Timp indelungat intrebari similare nu au dat pace specialistilor in biologie celulara si moleculara. De aceea, oamenii de stiinta au primit cu mare intees comunicarea facuta la mijlocul anlor  ’50 ai secolului trecut de Brigs si King. Ei au inlaturat nucleul ovulului de broasca nefecundat si au transplantat in aceasta celula denucleizata un nucleu dintr-o celula de embrion de broasca in curs de dezvoltare. Spre marea lor mirare, s-a obtinut o broasca perfect normala !

La acelasi rezultat s-a ajuns si atunci cand intr-un ovul denucleizat de broasca a fost transplantat un nucleu de celula intestinala. Aceste uluitoare rezultate vorbesc cu elocinta despre unul si acelasi lucru: sub influienta citoplasmei ovulului, nucleul transplantat  „uita” de specializarea sa si  „apeleaza” la o informatie genetica care ii permite sa reproduca intregul organism.

disectie-broasca

Aceste experiente dovedesc ca informatia depusa in spirala dubla a ADN-ului este foarte rational folosita. La fel ca intr-o gigantica centrala telefonica prin care putem asigura o legatura permanenta cu orice abonat, enzimele specializate care actioneaza in cadrul nucleului deschid exact acea pagina din programul ADN care prezinta in momentul respectiv interes pentru celula respectiva.

Clonarea

Pe de alta parte, multiplicata in miliarde de exemplare,  „formula vietii” se ascunde in cele mai tainuite lacasuri ale orgaismului si este in orice clipa in stare sa comande cresterea unui nou organism la fel cum a actionat la unirea celulelor sexuale. Tocmai acest lucru determina aprecierea ca experientele lui Brigs si King au permis specialistilor obtinerea de  „gemeni” artificiali posedand complexe cromozomiale identice.Ulterior aceasta metoda a fost numita clonare.

Este interesant de stiut ca biologii au reusit de destula vreme sa obtina inmultirea celulelor in afara organismului. In acest scop ei au pus celule de origine vegetala sau animala in solutii nutritive special alese. Celulele s-au inmultit in serie pana s-a ajuns la o masa amorfa si solida care, se intelege, nu are nimic comun cu organizarea supla a organismului parintesc.

Francezul Gotre a mentinut timp indelungat in acest fel celulele vii luate din radacina de morcov. S-a intamplat insa ca profesorul F.K. Steward de la Universitatea din Cornwall, care cultiva si el, ca Gotre, celule de morcov, s-a hotarat sa le schimbe mediul nutritiv. Punand in eprubete lapte de cocos, dupa un anumit timp el a putut constata, spre marea sa mirare, ca din unele celule incep sa creasca plante. Morcovul crescut dintr-o celula a cunoscut o inmultire perfect normala. acest interesant fapt i-a intrigat pe biologi, ceea ce a facut ca, ulterior, prin metoda descrisa sa se obtina meri, tutun, plopi tremuratori si leustean. Aceste experiente au impulsionat nasterea unei idei extrem de ispititoare: gasirea unei modalitati de actionare a mecanismului ereditar al oricarei celule corporale pentru ca aceasta sa-si poata transmite intreaga ei informatie ereditara, sa inceapa sa se divida si sa creeze o copie identica a organismului din care a fost luata.

Procedandu-se astfel, pentru crearea unui nou organism nu mai este necesara o alianta sexuala, intrucat celula  „parinteasca” poseda toti cei 46 de cromozomi in nucleul  sau.

cromozom

Dupa o temeinica studiere a experientelor lui Brigs si King, savantii au ajuns la concluzia ca citoplasma ovulului  „clonat”, desi a pus la dispozitia nucleului transplantat informatia necesara formarii unui intreg organism, ea insasi nu transmite noului organism decat extrem de putine particularitati proprii. Se rezolva astfel o problema extrem de importanta: obtinerea de organisme cu sex anterior prestabilit. Daca se ia o cleula somatica de la un animal masculin, „noul nascut” va fi in mod absolut sigur de sex masculin si invers.

Folosindu-se clonarea in zootehnie si agricultura se pot obtine rezolva problemele extrem de dificile ce impiedica obtinerea unuiseptel de rasa si a unor mari cantitati de carne de calitate superioara. E suficient sa se ia celule de la un exemplar masculin valoros pentru a se obtine sute de mii de exemplare din acest animal, exemplare ce ii vor semana ca doua picaturi de apa, pastrandu-i toate calitatile.

Au prins apoi sa se auda si alte voci:

— Clonarea poate fi folosita cu succes si in cazul oamenilor ! Cu ajutorul ei se vor obtine in serie oameni cu calitati extrem de valoroase !

Fantezia oamenilor a prins sa lucreze cu febrilitate, ei crezandu-se in stare sa creeze colonii intregi de gemeni-dubluri dupa cei mai celebri savanti, scrriitori, pictori si muzicieni. Specialistii in biologia cosmica au inceput sa se gandeasca de ce anume calitati vor avea nevoie cosmonautii viitorului, pentru a le obtine, fireste, pe cale clonala.

In cazul oamenilor, clonarea poate fi folosita si in scopuri antiumane. Avandu-se in vedere tragica experienta a trecutului, este usor sa ne dam seama ca genialele descoperiri ale biologiei moderne ar putea fi folosite de dusmanii omenirii. La ce grozavie s-ar ajunge daca acestia ar utiliza clonarea pentru a fabrica criminali, atatatori la razboi si alte exemplare degenerate. Avem insa toate motivele pentru a aprecia ca civilizatia noastra a intrat in faza dezvoltarii sale tehnico-stiintifice, cand trebuie excusa posibilitatea ca asemenea descoperiri sa reprezinte o amenintare pentru existenta speciei umane.

V. Svestarov, Clonarea

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s