Secretul cometelor

stele

Urmarind cerul senin seara de seara, ajungem sa cunoastem constelatiile printre care luneca linistit planetele in miscarea lor heliocentrica. Dar uneori printre stele apar astri care se deplaseaza rapid fata de stele, vazand cu ochii, devin tot mai stralucitori si avand o coada lunga luminoasa.

Sunt oare vizitatori care apartin sistemului solar ?

Cometele sunt astri ce apartin sistemului solar, dar spre deosebire de planete, care au forme bine determinate si stabile, ei isi schimba pozitia si forma. De aici faima rea a cometelor, fiind considerate ca vestitori de nenorociri ulterioare.

Sa incercam sa patrundem misterele lor.

Intreg sistemul planetar s-a format dintr-un nor de materie care, avand o miscare de rotatie, s-a turtit, ca un bob de linte, spre margini fiind mai subtire. Aici s-au format corpuri mult mai mici decat planetele, din bucati solide, pulberi si gaze, inghetate din cauza temperaturii scazute (aproape de zero absolut) si avand mase foarte mici (mai mici de 10 la puterea 17 kg). Dupa J. H. Oort, aceste corpuri marunte sunt nuclee cometare, in numar de aproximativ 100 miliarde, care formeaza un brau imens ce se intinde pana la o distanta de doi ani lumina in jurul sistemului solar.

Cometele se alfa tot in campul solar, si descriu imense orbite, aproape circulare, in jurul Soarelui, avand o existenta nemarginita, deci fac parte din sistemul solar. La un moment dat, actiunea unei stele invecinate sau a uneia din planetele mai indepartate, Neptun de exemplu, poate modifica viteza unuia din nuclee si sa-l oblige sa intre in interiorul spatiului ocupat de planete. Nucleul va descrie o orbita foarte alungita, apropiindu-se mult de Soare.Datorita caldurii primita de la Soare, nucleul elibereaza intai gazele ce le contine, care tasnesc ca o fantana arteziana, dar presiunea razelor solare le obliga sa se curbeze, formand un invelis, numit coama,in jurul nucleului iluminat, adica capul cometei.

orbita-cometa-ison

Fluxul de particule eliminate, intai gaze, apoi pulberi, creste pe masura apropierii, iar particulele sunt impinse in spate, formand o coada tot mai bogata, dirijata in sensul opus razelor solare, dupa ce a intrat in interiorul orbitei lui Marte.

Avem astfel o cometa ale carei dimensiuni cresc putand ajunge pana la doua unitati astronomice.  Trecand pe la periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare al orbitei sale), Soarele capteaza o parte din masa usoara a cometei, care plateste astfel vama intalnirii cu astrul ei central.

Se indeparteaza apoi, iar actiunea razelor solare, micsorandu-se, face ca iarsi cometa sa atraga din nou particulele ramase, refacand dincolo de orbita lui Jupiter nucleul cometar. Daca orbita cometei e deschisa (parabola sau hiperbola), ea va iesi din sistemul solar, indepartandu-se printre stele. Avem o cometa neperiodica, nemairevenind niciodata. In cazul cand orbita se inchide (elipsa), cometa va reveni in mod periodic, dar la fiecare trecere la periheliu plateste bucuria intalnirii cu o parte din masa sa.

Dupa circa 100 de treceri, capul cometei se dezgoleste, ramanand partile solide si un strat iolator de pulberi. Nemaiavand atmosfera ocrotitoare, capul e supus ciocnirilor cu alte bucati solide, ca si frecarilor in mediile prin care trece si se desface in bucati care se farmiteaza tot mai mult. Falnica cometa dispare si, la revenirea urmatoare, la intalnirea cu admiratorii sai terestri nu mai cometa, ci, isi trimite urmasii sub forma unei ploi metorice.

Un exemplu elocvent ni-l ofera cometa West, care a fost vizibila cu ochiul liber in primele luni ale anului 1976, iar in martie-aprilie 1976 s-a desfacut in 4 bucati cu viteze diferite, care s-au indepartat unele de altele.

In prezent, sistemul solar numara circa 500 de comete periodice. Dintre acestea, celebra este cometa Halley, care revine la fiecare 75 de ani. Fiind o cometa batrana, va prezenta doar o coada de pulberi.

Departe de a fi prevestitoare de rele, cometele contribuie esential la cunoasterea materiei. Ce vina are cometa in faptul ca agitata istorie a omenirii ofera atatea evenimente incat fiecarei aparitii cometare poate sa-i corespunda cate unul ?

comet-of-1811-over-paris
Aparitia faimoasei comete din anul 1811 care a speriat Parisul

Nucleul cometar ingramadeste materie de la marginea sistemului solar, departe de sursa centrala  – Soarele, deci neperturbata, pastrata in starea ei initiala. Cometa ofera oamenilor de stiinta posibilitatea de a cunoaste materia din care s-a format sistemul solar, o aduce de la distante unde omul nu poate ajunge, o etaleaza in coada sa diafana, incat spectroscopul astronomului poate sa-i descifreze ascunsele-i proprietati.

In primele luni ale anului 1974 cometa Kohoutek, avand o masa mai mare decat aceea obisnuita a cometelor (a milioana parte din masa Pamantului), prin coada sa de pulberi, a permis obtinerea unui bogat material informational.

Pe de alta parte, cometa intervine ca o podoaba care infrumuseteaza linistitul aspect al cerului instelat.

cometa-kohoutek
Cometa  Kohoutek
cometa-halley
Cometa  Halley
cometa-west
Cometa  West
cometa-ison
Cometa  Ison

Gh. Chis, Uzina cosmos

Citeste si:  Originea cosmica a vietii

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s