Neanderthalienii – oamenii erei glaciare

oamenii-de-neanderthal

„In perioada veche a glaciatiunii lui Würm – scrie Franck Bourdier – se dezvolta omul din Neanderthal, fiinta intrucatva arhaica, care dispare in perioada recenta a glaciatiunii lui Würm, ca si cand ar fi fost distrusa de Homo Sapiens, desi avea un creier foarte voluminos, a fost, probabil, prizonierul traditonalismului sau tehnic.”

Omul din Neanderthal si, in general, neanderthalienii au populat Europa cu mai mult de 80 000 de ani in urma, la inceputul ultimei perioade glaciare a lui Würm. Sunt ei descendentii evoluati ai unei filiatii arcantropiene mai vechi sau rezultatul unei degenerari ai unei astfel de filiatii ? Nu putem sti.

Apartin macar, cu totii, aceleasi rase ? Este sigur. Stim ca ei s-au stins in cursul ultimei faze glaciare, fara sa fi avut, aparent, urmasi. Apare astazi clar ca schema propusa de numerosi savanti in prima jumatate a secolului trecut, care il considera pe omul din Neanderthal ca fiind o etapa intermediara din punct de vedere fizic si intelectual intre arcantropieni si Homo sapiens, poate sa fie pusa sub semnul intrebarii.

Un om demn de metroul din New York

Omul de Neanderthal, care a ocupat Europa vreme de aproape 50 000 de ani, nu era pe jumatate maimuta, incovoiat si cu prognatism puternic, sau un om caricatural al cavernelor, ci o fiinta evoluata, pe calea civilizatiei.

Doi savanti, W. Strauss de la Universitatea Johns Hopkins si Alec Cave de la centrul universitar al spitalului Sf. Bartolomeu din Londra, au afirmat in anul 1957, dupa examinarea atenta a scheletului de la La Chapelle aux-Saints: „Nu exista nici un motiv valabil pentru a presupune ca alura omului din Neanderthal diferea mult de aceea a omului de astazi… Daca ar putea fi reinviat si pus in metroul din New York (spalat, ras si imbracat modern), nu cred ca ar atrage atentia mai mult decat anumiti loccuitori ai orasului”.

homo-neandethalis
Omul de Neanderthal

 Homo Neanderthalensis, chiar daca nu a putut merita calificativul de sapiens, era un om care gandea, fara indoiala ca si vorbea, era dotat chiar cu un anume simt artistic si religios, fara a atinge insa stadiul, foarte primitiv, al populatiilor celor mai inapoiate care mai traiesc astazi pe planeta noastra.

Exista insa o diferenta importanta fata de populatiile primitive actuale: omul preistoric privea spre viitor, se adapta la dezvoltarea propriei sale civilizatii, era mereu in cautare de descoperiri si perfectionari; in timp ce primitivii de astazi sunt in regresiune, abia in stare sa transmita copiilor civilizatia lor traditionala.

Contemporanii untimului frig al erei glaciare

Geologii au impartit perioada glaciara a lui Würm in trei mici perioade separate prin intervale mai blande. Omul de Neanderthal si civilizatia sa au aparut in primele timpuri ale epocii lui Würm. La sfarsitul epocii Würm II, cu 30 000 de ani in urma, neanderthalienii, si civilizatiile musterniene pe care le-au produs, au disparut spre a deschide calea omului modern si industriilor paleoliticului superior.

La inceputurile perioadei lui Würm, cu circa 80 000 de ani in urma, neanderhalienii gasesc o clima moderat de rece si umeda. Peisajul este compus din campii si lande marginite de paduri de pini, fagi si stejari, unde traiesc supravietuitorii perioadei interglaciare precedente: elefantul antic, rinocerul antic, cerbul, porcul mistret si lupul. Pe masura ce era glaciara inanteaza, iernile sunt tot mai aspre, frigul se intensifica, padurea se retrage, elefantii, rinocerii si hipopotamii dispar sau pleaca spre sud. In locul lor vin rinocerul paros  si calul.

La aceasta vreme, omul de Neanderthal traieste in aer liber, in grupari de colibe. El continua aceeasi existenta la sfarsitul perioadei Würm I, cu 60 000 de ani in urma si de-a lungul celor catorva mii de ani care despart cele doua glaciatiuni, cand padurile zonei temperate reapar in sudul Europei.

homo-neanderthalensis-geographic-range
Zona populata de omul de Neanderthal

In perioada Würm II, frigul revine, mai aspru ca oricand. Padurile lasa locul stepelor strabatute de turme de mamuti cu parul lung si de rinoceri parosi, de turme de cai si reni, venite din regiunile boreale, acum acoperite de straturi groase de gheata. Pentru a invinge aceasta clima aspra, oamenii de Neanderthal se adapostesc in pesteri. Se incalzesc adunati in jurul focului, in timp ce afara elementele naturii se dezlantuie. Sunt obligati sa se bata cu fiarele salbatice pentru un adapost, precum ursul cavernelor, leul si hiena cavernelor.

Aceasta perioada se termina cu 40 000 de ani in urma, pentru a face loc unui climat temperat si umed care determina revenirea padurilor si disparitia neanderthalienilor.

Omul de Neanderthal – aceeasi capacitate craniana ca a noastra

„Avea nevoie de tot timpul si de toata energia pentru a se mentine in viata, pentru a gasi ce sa manance si sa bea, pentru a-si apara teritoriul, pentru a-si apara si creste copiii.” Aceste cuvinte ale lui Desmond Morris se pot aplica perfect neanderthalienilor.

Studiul diverselor schelete de Homo neanderthalensis descoperite cu incepere din 1856, ne permite sa ne facem o idee destul de precisa asupra a ceea ce a fost acest om al glaciatiei lui Würm. De talie mica, nedepasind 1,60 m, este indesat, cu un bust lung si picioare scurte. Degetul mare de la picior este departat. La fel cu predecesorii sai arcantropienii, merge in picioare si drept. Vanator de stepa, trebuia sa alerge repede. Oasele membrelor sale sunt robuste si articulatiile mari indica o putere musculara deosebita. Primele falange si oasele palmei sunt scurte si late, ultimele falange sunt lungi. Mana pare sa fi fost puternica.

Compararea craniului omului de neanderthal cu cel al europeanului modern provoaca curiozitate. Capacitatile craniene sunt aceleasi, 1 500 cm³. Creierul voluminos ar fi utut clasa neanderthalienii in familia Homo sapiens, dar studiul mulajelor intracraniene a relevat o structura foarte simpla a circumvolutiunilor cerebrale.

homo-sapiens-and-neanderthalensis

comp-sapiens-and-neander

Oasele groase si o forma speciala fac ca lungimea medie a craniului omului de Neanderthal (20 cm) si latimea sa (15 cm) sa depaseasca diensiunile omului modern: 18,1 cm si 14,1 cm la barbat; 17,3 cm si 13,6 cm la femeie.

Craniul neanderthalian, mai alungit, mai lat decat cel al lui Homo sapiens, este bombardat lateral si are in spate o protuberanta caracteristica. Are fruntea joasa. Arcadele proieminente scurteaza partea de sus a feţei, iar partea inferioara este de asemenea proieminenta. Osul nazal este important. Nasul lat si carnos iese bine in evidenta. Arcadele dentare sunt largi, gura mare si maxilarul robust. Barbia este abia schitata, uneori chiar absenta.

Viata oamenilor de Neanderthal

Structura sociala a neanderthalienilor era complexa. Inainte de marile friguri din perioada Würm II, ei traiau in colibe grupate in sate. Aceste locuinte rudimentare nu puteau adaposti mai mult de un cuplu cu copiii sai. Satele erau locuite de cate un trib de vanatori cu seful lor. In cursul epocii II a lui Würm, frigul intens ii va obliga pe oamenii de Neanderthal sa se transforme in oameni ai cavernelor. Ei construiesc in grote sau la iesirea din ele, adaposturi sub stanca, un fel de cabane alungite. Vetrele sunt ferite de ziduri joase din piatra. Grotele sunt despartite uneori prin piei de animale, intinse pe stalpi.

Franck Bourdier ne descrie o locuinta tipica, ridicata sub o stanca din regiunea Vaucluse (Franta):

In zona cea mai protejata a adapostului se afla cabana limitata de doua blocuri lipite de peretele de stanca. Lungimea era de 11,50 metri si latimea maxima de 7 metri; vetrele erau aliniate in lungul axei mari. Diversele activitati se desfasurau in interiorul cabanei al caror sol era plin de materii organice si de carbune, in timp ce pe langa cabana solul era curat. O cabana ca aceasta, de 80 m², implica un adapost pentru mai multe cupluri si necesita o anume reglementare a obiceiurilor”.

homo-neanderthalensis-3

Triburile aveau resedinte principale si, in apropiere, resedinte secundare sau halte pentru  vanatoare. Seara, in fata unui vanat (cerb sau ren), barbatii comentau vanatoarea intr-un jargon rudimentar, cu multe zgomote si gesturi.  In fata tinerilor uluiti, ei povesteau cum se ascunsesera in zapada, acoperindu-se cu piei de animale, si asteptasera indelung trecerea unei turme de reni. Seara se incheia cu cantece si dansuri al caror zgomot era amplificat de piatra cavernei. Copiii speriati priveau spre umbrele fantastice ale dansatorilor proiectate pe pereti de lumina focurilor aprinse din loc in loc.

Oamenii de Neanderthal au reusit, intr-un climat glaciar foarte aspru, sa reziste temperaturilor coborate, furtunilor si zapezilor. N-ar fi supravietuit daca n-ar fi stiut sa profite de toate resursele naturale.

In aceleasi locuri in care au fost gasite vestigiile omului de Neanderthal precum si in altele, savantii au descoperit un numar mare de „pietre cioplite”.

Neanderthalienii au fabricat diferite unelte din piatra, functie de locul in care s-au aflat si de perioada in care au trait, si aceasta de-a lungul celor 50 000 de ani, cat a durat musterianul sau paleoliticul mijlociu, dupa cum este numit mai frecvent.

Omul de Neanderthal a ajuns la fabricarea in serie, cunostea diviziunea muncii si diferentierea profesiilor. Fiecare ceata de neanderthalieni isi avea  „cioplitorul de piatra” care le facea unelte tuturor. In schimb, era hranit si i se asigura existenta.

unelte-paleolitice
Unelte paleolitice

Iata cum descrie Rudolf Graham cateva din „specialitatile” prelucrarii pitrei din perioada musteriana:

Razuitoarele si burghiele joaca un rol esential: cele din urma sunt, adeseori, destulde mari… Pitrele ascutite sunt plate, rezultand aschii destul de subtiri. dupa felul in care sunt lucrate, unele par sa fi fost prevazute cu un maner. In musterian mai gasim si aschii din piatra ascutite la amandoua capetele. Printre razuitoare, se gasesc si unelte curbate, cu o latura ascutita, si care par sa fi fost utilizate drept cutite”.

In orizonturile musteriene s-au gasit si discuri din silex, cioplite din nucleus. Perfectiunea rara a executiei lor pare sa mearga dincolo de folosinta utilitara. Este greu sa ni-l inchipuim pe omul de neanderthal sculptand figurine. Si totusi, R. Forrer a gasit o papusa foarte caracteristica si care prezinta aspectul unei  „Venus” cu pieptul mare si forme rotunjite. Stancile cu forme omenesti sau animale trebuie sa fi impresionat pe neanderthalieni caci astfel de pietre s-au gasit in adapostul lor.

Nu exista arta picturala in musterian. S-au gasit insa bucati de bioxid de magneziu negru si de ocru bru-roscat, cu urme de zgaraiere si frecare. Este posibil ca omul de Neanderthal sa-si fi vopsit corpul cand pleca la vanatoare, cand dansa sau cu prilejul initierii sacre. Poate a vopsit pardoseala si peretii locuintei sale, asa dupa cum suntem siguri ca s-a intamplat in paleoliticul superior.

Oamenii de Neanderthal dispar

Odata cu perioada Würm III, omul de Neanderthal dispare destul de brusc, pentru a lasa locul lui Homo sapiens, stramos direct si foarte putin diferit de omul actual. Cele doua rase au trait, o vreme, paralel, una langa cealalta, cu cel putin 32 000 de ani in urma. Perioada Würm III, de acum 30 000 de ani, a fost o glaciatie de o vigoare cu totul deosebita. Haituiti de noii veniti, coplesiti de frig, neanderthalienii se sting, facand loc civilizatiilor paleoliticului superior.

glaciatiune

„Neanderthalienii, afirma William Howells intr-un articol consacrat problemelor inca nerezolvate ale omului de Neanderthal, vor avea mereu o importanta primordiala pentru cunoasterea evolutiei umane. Lucrul cel mai important nu este sa stim daca ei au fost stramosii nostrii directi sau doar indirecti. Cel mai insemnat fapt este ca ei constituie un moment bine definit al preistoriei. Ei ne indica unele cai importante ale evolutiei umane recente si ne sugereaza noile intrebari pe care trebuie sa ni le punem.”

Ce au devenit oamenii de Nenderthal ? Au disparut, dupa cum o cer legile evolutiei ? Sau, din ce in ce mai respinsi, s-au perpetuat poate departe de orice civilizatie ? Unii sunt tentati sa gandeasca aceasta, mai degraba atrasi de irational, decat de descoperirile adevaratei stiinte.

Christian Strauss, Neanderthalienii

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s