Curs de apa datatoare de viata sau cale navigabila, fluviu in amonte de Londra si brat de mare in aval, Tamisa, pe care englezii o numesc afectuos „Old Father Thames” (Batranul Tata Tamisa) , isi poarta meandrele pe o lungime de numai 209 mile (336 km) in sudul Angliei intre dealurile Costwold si Marea Nordului. Fluviul a inspirat scriitori ca Defoe, Masefield, Wordsworth, Spencer, Kipling, Johnsos, Pepys si Auden, pictori precum Canaletto, Constable, Turner, Whisler si Manet sau muzicieni ca, de exemplu, Häendel cu a sa „Muzica apelor”.
Dezvoltarea impetuoasa a metropolei, megalopolis care, sub denumirea de „Marea Londra”, cuprinde in prezent o intreaga regiune administrativa, si lipsa unor masuri adecvate de protectie sanitara au facut ca, in urma cu numai cateva decenii, Tamisa sa fie declarata un fluviu mort.
Motto:
Beau ! Un gust amar si sarat apa are !
Sper si astept.
Nici o grota deschisa, nici una pietrificata,
Nici un farmec, nici o vraja.
Andrea Lord, Fantana dorita
Sunt cunoscute doua celebre izvoare ale Tamisei: unul la Thames Head (Capul Tamisei), iar celalalt pe micul drum de la Cirencester. Ambele devin mici paraiase ce strabat tinutul Cotswold, oferind putine promisiuni ca se vor transforma mai tarziu in mandrul si importantul fluviu. Pentru o mica ambarcatie, Tamisa devine navigabila incepand cu Criklade, iar pentru un vaporas, localitatea din amonte de unde se poate incepe o calatorie pe fluviu este Lechlade, orasel aflat la 140 mile de Podul Londrei.
Pentru ca Tamisa sa poata fi navigabila, un sistem de 33 de ecluze mentin un nivel constant al apei pana in apropierea Londrei. Peste 2/3 din cursul Tamisei reprezinta o artera navigabila, dar, datorita, timpului pierdut cu trecerea prin ecluze,in ultima vreme slepurile de marfuri au cedat tot mai mult locul caii ferate, permitand astel, in prezent, celor peste 20 000 de ambarcatiuni de agrement sa o strabata in liniste.
Pentru amatorii de intreceri nautice, Henley on Thames reprezinta unul din cele mai cunoscute orase de pe fluviu, datorita regatei sale internationale „Royal Regatta” – titlul a fost conferit de printul regent in 1851 – a fost inaugurata inca din 1839. Cursa a fost, pana in 1845, scena intrecerii dintre ambarcatiile universitatilor din Oxford si Cambridge. Regata , care are loc la inceput de iulie, este in prezent unul din evenimentele majore in calendarul sportiv al tarii.
In activitate de peste doua milenii, portul Londrei se intinde pe circa 54 mile, de la Twickenham pana la estuar. Aici se afla, in amonte de Podul Londrei, portul fluvial cu debarcaderele sale, iar in aval portul maritim, accesibil vaselor de tonaj mai mare, acestea find insa tributare mareei care la Londra atinge o diferenta de nivel de 3 – 4 m.
Metropola se mentine in topul fruntas al porturilor britanice, desi traficul sau actual de marfuri, de circa 55 milioane t anual, este mult scazut fata de perioada sa de glorie de la mijlocul secolului trecut.
Dintr-un itinerar tehnic pe fluviu nu poate lipsi „Bariera Tamisei” de la Woolwich-Charlton, la 8 mile in aval de Londra, unul dintre cele mai mari stavilare mobile din lume contra inundatiilor si care reprezinta una din cele mai insemnate realizari de inginerie moderna.
Dar, in ultimii ani, o importanta deosebita a fost acordata de catre britanici problemelor poluarii fluviului. Primele semnale de alarma au fost trase inca din 1800, cand Tamisa inferioara era deja pe moarte, contaminata fiind de o capitala in plina expansiune si de lipsa unor masuri adecvate de protectie sanitara. Poluarea apei a inmultit bolile ucigase, epidemiile de holera din anii 1849 si 1854 au facut nu mai putin de 25 000 de victime in zona Londrei.
In 1858, anul marilor miasme – draperiile de la salile Parlamentului, cladire amplasata pe malul stang al Tamisei – au fost stropite cu dezinfectant parfumat pentru a permite deputatilor sa-si tina sedintele.
Industria in dezvoltare si nou aparutele toalete cu apa curenta au dus la agravarea situatiei. In 1861, cand Albert, sotul reginei Victoria, a murit de tifos, au fost luate primele masuri pentru deversarea canalizarii in afara Londrei, la Crosseness si Barking.
Din pacate, masurile de remediere a gradului avansat de poluare a fluviului luate progresiv inainte de cel de al doilea razboi mondial, au fost puternic afectate de bombardamentele germane.
In 1952, numai cativa tipari mai supravietuiau din bogata fauna acvatica de odinioara. Pentru renasterea fluviului au fost necesare eforturi la scara nationala. Ele sunt coordonate de catre „Thames Water” din Reading, responsabila pentru fiecare aspect al amenajarii bazinului marelui fluviu, ce are o arie de peste 5 000 de mile patrate si in care locuiesc peste 12 milioane de oameni. Masurile guvernamentale pentru controlul poluarii mediului inconjurator, la aplicarea carora isi dau concursul industria si organizatii voluntare, au fost stabilite in amanuntime.
Actul pentru Controlul Poluarii, care se aplica in Anglia, Scotia si Tara Galilor, acorda o serie de puteri si obligatii pentru autoritatile locale si cele ce asigura protectia apelor, incluzand controlul asupra deseurilor, poluarii apei, aerului si zgomotelor. El contine si importante prevederi privind informarea opiniei publice cu privire la actiunile ce necesita protectia mediului inconjurator.
Fapt deosebit de important, in practica uzuala s-a introdus un nou sistem pentru planificarea operatiunilor de folosire a reziduurilor. Astfel, se cauta sa se asigure certitudinea ca la deversarea lor se vor respecta cu strictete rigorile standardelor, iar acolo unde acest lucru este posibil reziduurile vor fi recuperate si reciclate.
Actul mai mentioneaza, de asemenea, pedepse progresive pentru un mare numar de abateri legate de poluare, un numar substantial dintre acestea referindu-se la depozitarea deseurilor pe sol.
Deversarea produselor poluate in rauri si estuare este controlata de mai multi ani si s-au dat dispozitii suplimentare pentru a se asigura evitarea completa a infiltrarii lor in apele subterane si pe litoral.
In ceea ce priveste prevenirea poluarii de catre asezarile si aglomeratiile urbane, peste 95 % din locuinte sunt prevazute cu un drenaj principal, iar canalizarile deservesc peste 4/5 din populatie, ceea ce reprezinta, dupa standardele internationale, o proportie foarte ridicata. Preocuparea pentru asigurarea unei puritati inalte a apelor Tamisei se impune si datorita faptului ca fluviul asigura peste 75 % din necesarul de apa potabila a mai mult de 12 milioane de locuitori din bazinul sau.
Datorita actiunii conjugate oamenilor de stiinta, inginerilor si personalului administrativ, Tamisa este astazi unul dintre cele mai curate fluvii ale lumii. Prin masurile elaborate, industria britanica de profil se plaseaza in avangarda celor ce utilizeaza tehnologii novatoare in tratarea apelor. Controlul calitatii apei se realizeaza cu o retea de statii automate de monitorizare, amplasate in locuri unde pot aparea deversari poluante. Ele efectueaza o serie de analize in ce priveste calitatatea apei la timpi prestabiliti. Unele statii sunt dotate cu sisteme proprii de emisie si comunica direct la un centru de coordonare valorile determinate sau de alarma in caz de depasire a limitelor admisibile.
In acest mod se poate localiza rapid sursa de poluare si se pot lua urgent urgent masuri de remediere si penalizare a vinovatilor. Astfel de statii automate formeaza o retea de supraveghere a fluviului si afluientilor sai.
In scopul imbunatatirii calitatii apei, pe fluviu a fost lansata o nava speciala de injectat oxigen. Avand o viteza maxima de 15 km/ora, ea introduce in apele Tamisei peste 30 t oxigen pe zi. Echipamentele navei filtreaza apa de impuritati si o readuc apoi in fluviu, prin conducte laterale, impreuna cu oxigenul obtinut direct din aer. O zi de activitate a acestei nave echivaleaza cu o ploaie puternica, asigurand astfel un mediu adecvat pentru vietuitoarele acvatice, in special pentru pesti.
Ca rezultat al eforturilor conjugate, poluarea a scazut in ultimii ani cu peste 90 %. Cea mai semnificativa dovada a renasterii fluviului o constiuie reaparitia somonului in apele sale, dupa mai bine de 200 de ani de la disparitia sa din Tamisa. Pasarile si vietatile acvatice sunt si ele prezente din nou acum in numar mare. Peste 100 de specii au ost inregistrate recent, in timp ce in urma cu 50 de ani nu se puteau intalni numai cateva.
Depoluarea a facut sa apara si unele aspecte negative. Viermii patrund din nou in carenele ambarcatiunilor din lemn, in piloni si in podete, distrugandu-le. De asemenea, frumoasele lebede albe, pasari ce se pot remarca in cele mai pitoresti locuri de pe fluviu, au de suferit datorita pescarilor, tot mai numerosi pe malurile Tamisei. Desi ocrotite de lege, numarul lor este din ce in ce mai redus, intrucat foarte multe mor intoxicate cu plumbul de la unditele pescarilor cazut pe fundul apei si pe care ele il inghit impreuna cu nisipul ce le faciliteaza digestia.
Problemelor poluarii apelor li se acorda in continuare o atentie deosebita. Societatea Regala de Chimie a atras atentia asupra faptului ca nivelul poluarii cu azotati a cursurilor unor ape, printre care si afluientii Tamisei, a devenit mai ridicat decat cel admis de prevederile sanitare. Cresterea poluarii cu aceste substante se datoreaza utilizarii abuzive a ingrasamintelor chimice, pe care in unele regiuni fermierii le folosesc in cantitati de cinci ori mai mari decat in urma cu cinci decenii. printre masurile de remediere propuse s-a sugerat studierea posibilitatii, intr-o mai mare masura, a ingrasamintelor naturale organice.
Substantele poluante pe baza de azot au ca efect cresterea ingrijoratoare a algelor, ceea ce se poate solda cu moartea a numeroase specii acvatice.
Intr-o perioada in care problemele poluarii mediului ambiant datorita gravitatii lor, fac obiectul unor mereu mai ample dezbateri internationale. Depoluarea Tamisei poate constitui un imbold in vederea realizarii unor actiunii conjugate, la scara planetara pentru combaterea acestui flagel. Fiecare locuitor al Terrei si, in special oamenii de stiinta trebuie sa aiba o mai clara viziune si o responsabilitate morala crescuta in aceasta privinta.
ORIZONT ALTERNATIV 